Comunicatul de presă este mijlocul prin care informația ajunge la mass-media și, îndeosebi, la public. Obiectivul comunicatului este acela de a fi publicat pe cât mai multe platforme pentru a ajunge la mai multe persoane. Însă, în fiecare zi, un jurnalist primește o mulțime de comunicate de presă. Din cauza presiunii timpului, fiecare știre îi trece, în cel mai bun caz, o singură dată prin mână și, atunci, el decide în câteva secunde asupra destinului acesteia. Dacă fondul informării nu este inteligibil, comunicatul ajunge în uitare.

Și consumatorii procedează în majoritatea cazurilor precum jurnaliștii. În cazul prezentărilor oficiale ale produselor sau serviciilor (comunicate de presă, texte pe site-ul corporate, speech-uri la lansări), dacă informația este transmisă în limbaj corporatist, consumatorii o resping.

Trebuie să ne gândim că atunci când purtăm o conversație, la cafea spre exemplu, nu folosim cuvinte precum „revoluționar”, „inovator”, „lider de piață” sau alte cuvinte care abundă în marketingul sau PR-ul produselor.

Cu toate acestea, aceste sintagme artificiale au ajuns să fie baza în comunicarea brandurilor și companiilor. Nu sunt invenții românești, au venit pe filiera PR-ului occidental, dar au fost adoptate cu entuziasm, adesea excesiv, și în comunicarea autohtonă.

Paradoxal, se pare că există studii care arată că superlativele artificiale în prezentarea serviciilor și produselor ajung până la urmă să ne intre în subconștient drept convingătoare.

Nu doar că sunt plictisitoare aceste comunicate de presă sau prezentări ale produselor de pe site-urile oficiale, dar sunt mai lungi decât este necesar și omit informații esențiale și concrete. Sunt scrise într-un limbaj pe care oamenii obișnuiți nu-l vor folosi niciodată.

Mai mult, apogeul este atins în citatele executivilor. Mai jos câteva exemple:

„Cele mai noi monitoare și soluții de afișaj digital X creează noi posibilități pentru utilizatori și pentru mediul de afaceri deopotrivă. Acestea reprezintă instrumente inovatoare pentru utilizatorii care vor să devină mai eficienți în atingerea obiectivelor de business.”

„Devenind parte dintr-o companie importantă cu o vastă experiență internațională avem posibilitatea de a oferi o gamă mai largă de servicii pentru mai mulţi clienţi, contribuind la dezvoltarea ulterioară. Suntem siguri că fuziunea va fi benefică pentru clienţii, partenerii şi angajaţii noştri.”

Însă, vina nu este în exclusivitate a departamentului de PR sau agenției de PR, după caz. Comunicatele care conțin un asemenea limbaj sunt aprobate de client, care dorește modificări dacă textul se depărtează de limbajul corporatist. Astfel că persoana care se ocupă de comunicare trebuie să îi explice de ce este dăunător un astfel de limbaj.

Vremea comunicatului de presă clasic a apus. Astăzi informațiile ajung mult mai repede și mai ușor la public, iar limbajul trebuie să fie unul facil pentru a fi mai ușor de înțeles și reținut.